Orice om ajuns la o varsta la care realizeaza ce e cu el pe lumea asta, are temeri, frici si anxietati. Acestea, de cele mai multe ori, se trag din copilarie, fie din familie, fie din cauza bullying-ului din cadrul scolar, fie o trauma avuta atunci.
Pana de curand (insemnand cam pana acum vreo 5-6 ani) as fi putut sa jur ca nu am avut nimic care sa ma afecteze, care sa imi creeze stari de neliniste in anumite privinte, anxietati, temeri si alte lucruri de genul asta. Pana odata cand am inceput sa devin mai constienta de mine si am inceput sa imi pun intrebari vis a vis de anumite stari pe care le aveam si nu le intelegeam. Astfel, mi-am aprofundat sinele si am realizat ca nu e deloc asa cum pare, si chiar aveam niste lucuri ce m-au marcat.
Anxietatile nu au aparut din senin, ci eu nu am fost capabila sa identific defapt aceste probleme pana atunci deoarece eram prea mica si inconstienta de dimensiunea acelor lucruri.
Mi-a fost destul de greu sa incep sa imi recunosc comportamentele, starile si sentimente ce nu erau ok, precum: neincrederea de sine, frica de a vorbi in fata oamenilor, anxietati in luarea deciziilor, frica de a nu fi acceptat si altele. Primul pas a fost sa recunosc ca am acele probleme, al doilea pas fiind descoperirea radacinelor acestor probleme. Anume, copilaria, cand niste momente critice de atunci aveau sa ma marcheze si sa ma urmareasca toata viata sub forma unor frici si anxietati.
Astfel, atunci am inceput sa lucrez cu mine, acesta fiind al trei-lea pas. Am inceput sa ma informez cu privire la acestea, sa duc o lupta interioara pentru combaterea lor. Acestea sunt chestiuni ce trebuie luate foarte in serios.
Cu ajutorul unei bune informari (din cartile ce apartin domniului psihologic) si eventual cu ajutorul unor persoane specializate, trebuie tratate pentru ca mintea umana poate fi foarte rau afectata fara sa realizam initial. Trebuie sa fim atenti la ceea ce ne spun cei din jur care de regula ne arunca “mici ponturi” atunci cand ne atrag atentia asupra unor lucruri. (De ex. “Ti-a tremurat vocea atunci cand ai spus nu stiu ce…” sau “Trebuia sa spui ceea ce crezi, nu sa taci si sa faca cum vrea el!”)
Acestea, de multe ori, sunt semne ale unor probleme in cazul in care se repeta de multe ori si nu trebuie ignorate. Daca sunt identificate devreme pot fi tratate cu timpul. Nu va fie frica sa recunoasteti ca aveti o problema si, mai ales, nu va fie frica sa mergeti la un specialist, cu mintea nu e de jucat.
Eu am trecut prin toate acestea si spun din proria experienta ca orice amanunt al copilariei ramane impregnat in comportament, stari si sentimente, si trebuie lucrat cu acestea pe tot parcursul vietii pentru a putea duce o viata normala.
With love
G.B. ♥️
Nu m am confruntat cu anxietate. Cred ca orice stare si dispozitie care se lasă cu semne de întrebare merita mai multă atenție. În general, noi ar trebui să ne acordam mai multă atenție.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, intr-adevar 👍🏼
ApreciazăApreciază
Mare dreptate ai. Cu toții avem probleme pe care nu le tratăm ca pe niște probleme, deși ar trebui.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred ca toata lumea are anxietati sau temeri, ideea e ca nu multi reusesc sa si le descopere sau le e teama sa incerce descoprirea si apoi remedierea lor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa este. De cele mai multe ori lumea incearca sa nege ca sufera emotinal, asa e cel mai usor, dar trebuie sa luptam pentru o viata mentala sanatoasa.
ApreciazăApreciază
Sincer mie imi este frica de acest subiect, niciodata nu am avut curajul de a ma descoperi pe mine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De multe ori frica ne determina sa nu facem anumite lucruri, dar trebuie sa trecem peste ea si sa tratam problemele, altfel pot exista consecinte destul de mari.
ApreciazăApreciază
Cred ca avem cu totii anxietatile si fricile noastre. Trebuie sa le acceptam si sa trecem peste el. Negarea nu ajuta la nimic.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E adevarat ceea ce spui 👍🏼
ApreciazăApreciază
In Romania doar de putin timp se pune accentul pe discutia despre sine si acum invatam sa descoperim temerile ascunse bine si sa le tratam.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Intr-adevar, este cumpa un subiect taboo, dar chiar sper sa se puna mai mult accentul pe chestia asta.
ApreciazăApreciază
Subiectul este unul tare complex. Dar începutul este tare bun și important. Cu cât ne căutam și ne acceptam așa cum suntem, cu atât ne putem modela mai frumos 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa este, trebuie sa acceptam ca apoi sa facem ceva in acel sens .👍🏼
ApreciazăApreciază